Program de lucru

8.30 AM - 16.00 PM

Transport gratuit

La comenzile peste 200 Lei

sapientia@itrc.ro

Primim comenzi si pe email

Telefon: 0754-826-814

Comandă online acum!

Program de lucru

8.30 AM - 16.00 PM

Transport gratuit

La comenzile peste 200 Lei

sapientia@itrc.ro

Primim comenzi si pe email

Telefon: 0754-826-814

Comandă online acum!

Coș cumpărături
coș
produs - 0,00 RON

Nu aveți produse în coșul de cumpărături.

Subtotal
0,00 RON

Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen

Mai multe vizualizări

Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen

Lucian Farcas


Fii primul care evalueaza acest produs.

   Convertirea din pacatul social si transformarea structurilor pacatoase” a parintelui Lucian Farcas analizeaza o tema noua pentru literatura teologica si pentru stiintele sociale din România

Disponibilitate: In stoc

10,00 RON

Detalii

   Lucrarea de doctorat „Dimensiunea sociala a convertirii. Convertirea din pacatul social si transformarea structurilor pacatoase” a parintelui Lucian Farcas analizeaza o tema noua pentru literatura teologica si pentru stiintele sociale din România. Într-adevar, daca tinem cont de faptul ca o buna parte din societatea româneasca s-a refugiat timp de mai multe decenii, si se mai afla înca, într-un fel de „emigratie morala” – de aici provine dezinteresul general fata de binele comun, lipsa de participare activa la evenimentele comunitare, neîncrederea fata de semeni, grija obsesiva pentru agonisirea de bunuri materiale si realizarea cu orice pret a interesului personal etc. – teza de fata, prezentând calea convertirii sociale în lumina evolutiei morale a persoanei umane si a puterii pe care orice persoana umana o are de a judeca din punct de vedere etic relatiile si activitatile din domeniul social, se înscrie în proiectul actual al statului si al Bisericii de a pune bazele unei societati noi.
  În ce priveste continutul, lucrarea cuprinde cinci capitole.
  Primul capitol analizeaza capacitatea morala de judecata a persoanei umane. Cu ajutorul unor cercetari moral-pedagogice si studii teoretice, teza stabileste trei stadii de dezvoltare morala. Primul stadiu corespunde copilariei si se remarca printr-o orientare morala preconventionala în care lumea înconjuratoare exercita o influenta puternica, iar relevanta punctului de vedere personal este redusa. În al doilea stadiu, care corespunde tineretii, orientarea morala este conventionala, având ca nota specifica un anumit echilibru între autoritatea exterioara si decizia interioara a individului. În al treilea stadiu, care corespunde maturitatii, orientarea morala este postconventionala, în sensul ca individul se distanteaza critic de factorii de influenta eteronomi si manifesta o sensibilitate sporita fata de capacitatea personala de judecata morala. Deoarece stadiile de jos antreneaza comportamentele egoiste ale omului, teza sustine ca doar persoanele de la nivelul de dezvoltare postconventional pot initia convertirea sociala.
  În al doilea capitol, autorul se opreste asupra problematicii suferintei. Suferinta din domeniul social este numita „mizerie relationala”. Cauzele mizeriei relationale sunt ilustrate prin analiza categoriilor de „pacat social” si „structuri pacatoase”. Pacatul social lezeaza capacitatea de relationare a omului sub trei aspecte, adica din perspectiva raportului cu lucrurile create, cu semenii si cu Dumnezeu. Structurile pacatoase degradeaza actele umane si prelungesc în istorie situatiile de criza ale societatii. Lucrarea de fata pune în evidenta procesele interactive dintre structurile sociale si efectele pacatului social.
  Capitolul trei reprezinta punctul culminant al cercetarii. Aici sunt prezentate cele trei momente semnificative ale convertirii sociale: descoperirea înnoita a celuilat, practica dialogului si lucrarea de slujire a celorlalti. Primul moment necesita o cultura a existentei omului înteleasa ca pro-existenta, al doilea conduce la atitudini de asumare a responsabilitatii, iar al treilea moment promoveaza viata comunitara. Pentru argumentarea necesitatii acestor momente, autorul tezei exploateaza în mod inteligent izvoarele biblice, dezbate critic situatiile de alienare si sustine ca printr-o angajare culturala, structurala si civilizatoare, convertirea din pacatul social este posibila.
  Capitolul al patrulea prezinta în mod critic încercarea si esecul socialismului real de a schimba structurile. De asemenea, prezinta comparativ angajarea Bisericii din Occident si a Bisericii din Orient în domeniul social si constata o întârziere în asumarea datoriilor fata de lume. În principal, aceste datorii se refera la aprofundarea unei mentalitati noi cu privire la competentele si rolurile pe care le au actantii si institutiile sociale si, apoi, la angajarea concreta pentru a transforma din punct de vedere structural spatiile de actiune.
  Ultimul capitol cauta un raspuns la întrebarea: convertirea sociala si transformarea structurilor au sanse de reusita? Autorul raspunde ca, prin marturie crestina si ecleziala, se poate promova spiritul unei adevarate convertiri sociale. Totodata, sensibilitatea actuala pentru dreptate si drepturile omului este un semn ca si structurile se pot transforma în folosul persoanei umane.
  Din punct de vedere metodologic, autorul tezei este debitor într-o anumita masura spiritului teologiei eliberarii, care a creat categoria teologica „structuri ale pacatului”, dar cercetarile sale teologice cu specific moral se refera la persoana umana si la societatea româneasca din situatia comunista sau/si postcomunista.
  Studiul are un caracter interdisciplinar, centrul dezbaterii situându-se undeva la granita dintre teologie, în general, si doctrina sociala a Bisericii, însa lucrarea valorifica în mod creator si concluziile altor stiinte umaniste, cum ar fi sociologia, pedagogia, stiintele politice, istoria, etica filozofica etc. Sub acest aspect, teza ar putea sa nemultumeasca pe admiratorii stiintelor amintite mai sus, dar autorul este constient de acest risc, recunoscând în introducere ca subiectul tezei este complex si, prin urmare, limitarea între zidurile unui singur domeniu de specialitate ar fi facut ca tratarea sa fie mai saraca, daca nu chiar imposibil de realizat.
  În ce priveste structura, teza desfasoara în mod echilibrat cele cinci capitole pe parcursul a 376 de pagini. Bibliografia este complexa, bogata si adusa la zi. Aparatul critic, notele din subsolul paginilor, abrevierile corespund metodologiei clasice, conferind lucrarii o evidenta trasatura stiintifica.
  Reflectiile si orientarile teologico-morale din aceasta teza sunt utile si stimulatoare atât pentru oamenii politici si slujitorii Bisericii cât si pentru persoanele din societatea româneasca, care se confrunta cu o multiforma mizerie, de la cea materiala, umana, relationala pâna la cea spirituala. Sunt de parere ca lucrarea merita sa fie tradusa în limba româna; publicarea ei ar putea usura întelegerea si eradicarea cauzelor saraciei umane din societatea româneasca de azi, contribuind totodata si la dezvoltarea literaturii teologice de specialitate în tara noastra.

Wilhelm Danca

Mai multe informatii

Autor Lucian Farcas
Titlu Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen
Editura Sapientia
Colecția Disertații doctorale
An apariție 1 ian. 2002
Număr pagini 376
ISBN 973-8474-00-0

Recenzii client

Scrie propria ta recenzie

Faceti recenzie la: Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen

Etichete produs

Foloseste spatii intre etichete. Foloseste apostrof (') pentru fraze.

Fabian David