„Bărbat şi femeie i-a creat” Pentru o cale de dialog cu privire la teoria de gen în educaţie

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: „Bărbat şi femeie i-a creat” Pentru o cale de dialog cu privire la teoria de gen în educaţie, scrisă de Congregaţia pentru Educaţia Catolică și tradusă în limba română de pr. Petru Sebastian Tamaş. Cartea apare în colecția „Magisterium”, în formatul 14×20, are 38 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 10 lei.

Devine tot mai clar că ne confruntăm cu ceea ce s-ar putea numi o adevărată criză educativă, în special în ceea ce priveşte teme ce ţin de afectivitate şi sexualitate. În multe locuri, curricula şcolară cuprinde şi propune parcursuri educative ce transmit concepţii cu privire la persoană şi viaţă, despre care se spune că sunt neutre, dar care în realitate reflectă o antropologie contrară credinţei şi raţiunii drepte. Dezorientarea antropologică ce caracterizează pe scară largă climatul cultural al timpului nostru a contribuit în mod cert la destructurarea familiei, aducând cu sine tendinţa de a anula diferenţele dintre bărbat şi femeie, consideraţi acum ca simple produse ale unei condiţionări istorice şi culturale.

În acest context, misiunea educativă se află în faţa unei provocări ce provine din diferite forme ale unei ideologii, numită generic gender, care neagă diferenţa şi reciprocitatea naturală a bărbatului şi femeii. Ea are în vedere o societate fără diferenţe de sex şi goleşte baza antropologică a familiei. Această ideologie induce proiecte educative şi orientări legislative care promovează o identitate personală şi o intimitate afectivă separate în mod radical de diferenţa biologică între bărbat şi femeie. Identitatea umană este pusă pe seama unei opţiuni individualiste şi schimbătoare în timp.

Pare evident că problema nu poate fi izolată de orizontul mai amplu al educaţiei la iubire, care ar trebui să ofere – aşa cum a menţionat Conciliul al II-lea din Vatican – „o educaţie sexuală pozitivă şi prudentă”, în contextul unui drept inalienabil al tuturor de a primi „o educaţie pe măsura menirii lor, adaptată caracterului, sexului, culturii şi tradiţiilor ţării lor şi, în acelaşi timp, deschisă relaţiilor frăţeşti cu celelalte popoare pentru a favoriza adevărata unitate şi pace pe pământ” (GE 1). În acest sens, Congregaţia pentru Educaţie Catolică a oferit deja câteva reflecţii în documentul Orientamenti educativi sull’amore umano. Lineamenti di educazione sessuale.

În perspectiva antropologiei creştine, sexualitatea reprezintă o componentă esenţială a personalităţii, un mod al său de a fi, de a se manifesta, de a comunica cu alţii, de a simţi, de a exprima şi de a trăi iubirea umană. Prin urmare, ea este parte integrantă a dezvoltării personalităţii şi a procesului educativ. De la sex, de fapt, persoana umană primeşte caracteristicile care, pe plan biologic, psihologic şi spiritual, o fac bărbat sau femeie, condiţionând astfel puternic parcursul ei spre maturitate şi inserarea în societate. Pe măsură ce fiecare persoană creşte, o asemenea diversitate, legată de complementaritatea celor două sexe, răspunde pe deplin planului lui Dumnezeu, în funcţie de vocaţia la care este chemat fiecare. De aceea, educaţia sexual-afectivă trebuie să ia în considerare întreaga persoană şi să urmărească integrarea elementelor biologice, psihoafective, sociale şi spirituale.

Congregaţia pentru Educaţie Catolică, având în vedere competenţele sale, doreşte acum să ofere unele reflecţii care să-i poată orienta şi susţine pe cei angajaţi în educarea noilor generaţii pentru a aborda în mod metodic cele mai dezbătute probleme de astăzi cu privire la sexualitatea umană, în virtutea vocaţiei la iubire, la care fiecare persoană este chemată. În acest fel, se doreşte promovarea unei metodologii bazate pe trei principii: a asculta, a analiza, a propune, care să favorizeze întâlnirea cu nevoile persoanei şi ale comunităţii. De altfel, ascultarea nevoilor celorlalţi, precum şi o înţelegere a diferitelor situaţii conduc la un set de elemente raţionale şi pregătesc pentru o educaţie creştină înrădăcinată în credinţă, care aruncă asupra tuturor lucrurilor o lumină nouă şi dezvăluie gândul dumnezeiesc asupra vocaţiei integrale a omului.

Atunci când pornim pe calea dialogului pe tema gender în educaţie, e necesar să ţinem cont de diferenţa dintre ideologia de gen şi diferitele cercetări asupra genului efectuate de ştiinţele umaniste. În timp ce ideologia pretinde, aşa cum constată Papa Francisc, să răspundă la anumite aspiraţii, uneori comprehensibile, dar încearcă să se impună ca gândire unică menită să determine şi educaţia copiilor, şi, prin urmare, se exclude dialogul, nu lipsesc cercetările cu privire la gender, ce caută să aprofundeze modul în care se trăieşte în diferite culturi diferenţa sexuală dintre bărbat şi femeie. Raportându-ne la aceste cercetări, ar trebui să fim deschişi la a asculta, a analiza şi a face propuneri.

În acest context, Congregaţia pentru Educaţie Catolică oferă acest text – mai ales în mediile afectate de acest fenomen – celor care au la inimă educaţia, în mod special comunităţilor educative din şcolile catolice şi celor care, însufleţiţi de viziunea creştină despre viaţă, lucrează în alte şcoli, părinţilor, elevilor, directorilor şi personalului didactic, ca, de altfel, şi episcopilor, preoţilor, călugărilor şi călugăriţelor, mişcărilor religioase, asociaţiilor de credincioşi şi altor organisme din domeniu.

Text preluat din „Introducerea” la document