Sagna. File de monografie istorică

   Un proiect mai vechi, apartinând parintelui profesor Alois Bulai, se realizeaza o data cu aparitia prezentului volum monografic dedicat satului Sagna. Preocuparile istoriografice privind aceasta localitate sunt însa mult mai vechi, apartinând neobosi­tului cercetator preot Iosif Gabor. În iunie 1972, la solicitarea parohului de Sagna, Gheorghe Lenghen, preotul I. Gabor îi trimitea celui dintâi un scurt manuscris, con­tinând o serie de documente, majoritatea extrase din colectiile Documenta Romaniae Historica (DRH), Documente privind Istoria Românilor (DIR) si Catalogul Documen­telor Moldovenesti (CDM), referitoare la satul Sagna. Ulterior, parintele I. Gabor a trimis la Sagna si un mic istoric al comunitatii si al bisericii catolice, ca introducere la o lista de inventar înaintata în 1974 de Parohia Sagna Arhiepiscopiei Romano-Cato­lice de Bucuresti. Acest scurt istoric a fost, de altfel, publicat în volumul postum al parintelui I. Gabor, Dictionarul Comunitatilor Catolice din Moldova, aparut în anul 1996 la Bacau. Surprinzator este însa faptul ca, în manuscrisul sau intitulat Parohia Catolica Tamaseni (Luizi-Calugara, 1985), Iosif Gabor nu a inclus un capitol referitor la satul Sagna, fosta filiala a parohiei Tamaseni.

  Dupa 1989, nu s-a înregistrat în rândul comunitatii din Sagna sau de aiurea vreo tentativa de monografie a satului. Sunt însa demne de semnalat doua cercetari reali­zate de învatatorii si profesorii de la Scoala Generala Sagna, si anume lucrarea meto­dico-stiintifica apartinând învatatoarei Maria Negura, respectiv lucrarea pe teme de folclor apartinând profesoarei Liliana Moldoveanu.

  Cu acest handicap am pornit la drum în anul 2002, cu speranta unei compensatii arhivistice la penuria istoriografica. Surprizele au aparut o data cu constatarea dispa­ritiei unor importante arhive pentru istoria satului Sagna, ca, de exemplu, arhiva Primariei comunei Sagna pentru perioada 1864-1950, respectiv arhiva Scolii din Sagna din perioada 1896-1922, arhive fundamentale pentru istoria acestui sat. Prezentul studiu monografic a fost asadar realizat pe baza unor ample investigatii în Arhivele Nationale de la Iasi, Piatra Neamt si Bucuresti, precum si în arhiva Episcopiei Ro­mano-Catolice de Iasi. A rezultat un volum centrat pe latura istorica a satului si a celor doua comunitati confesionale din Sagna, îndeosebi cea catolica si cea ortodoxa, în limita posibilului, volum care se încheie cu un scurt capitol privitor la particularitati ale folclorului din satul Sagna. Volumul contine numeroase anexe si fotografii.

  Dificultatea realizarii unei lucrari monografice complete rezida în faptul ca o asemenea initiativa presupune abordarea unor realitati complexe, istorice, sociologice, etnologice, demografice, toponimice, psihologice, mediul geografic, istoria institutiilor etc., lucru imposibil de realizat în lipsa unui colectiv de autori specializati în respec­tivele domenii.

  În cazul comunei Sagna, autorii nu au avut în vedere o structura prestabilita, aceasta rezultând în urma încheierii investigatiilor arhivistice. Lucrarea reprezinta la ora actuala maximum de informatie istorica privitoare la aceasta localitate, fapt care nu exclude perfectionarea documentatiei în cazul reluarii cercetarilor. Prima parte a lucrarii este dedicata istoricului celor patru sate componente ale actualei comune Sagna – Vulpasesti, Lutca, Gâdinti si Sagna. Meritul realizarii acestui capitol este amplificat de faptul ca autorul a avut la dispozitie o documentatie istorica extrem de saraca, în cea mai mare parte datând din perioada în care satul Sagna a avut statutul de „sat manastiresc” apartinând Manastirii Galata din Iasi. Autorul a sur­montat aceasta dificultate apelând la documente inedite din arhivele iesene, rezultatul fiind un istoric complet al celor patru sate pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea. Acestui capitol i-au fost anexate catagrafiile satelor respective din anii 1820, 1832, 1839 si 1845, documente foarte importante pentru viata sociala a celor patru sate.

  Partea a doua a lucrarii este dedicata vietii religioase, sociale si culturale a satului Sagna, pe baza cercetarilor realizate în arhivele din Iasi si Piatra Neamt. Accentul a fost însa pus pe istoricul comunitatii catolice din Sagna, însotit de un scurt capitol dedicat comunitatii ortodoxe, pe baza unui amplu proiect al Departamentului de Cercetare Stiintifica de pe lânga Episcopia Romano-Catolica de Iasi. Si acest capitol contine anexe, precum statisticile Status animarum ale Bisericii Catolice din Sagna, datând din 1804 si 1869. Autorul nu are pretentia de a fi epuizat sursele documentare referitoare la aceste subiecte, cu atât mai mult cu cât un capitol special dedicat rezis­tentei anticomuniste în satul Sagna nu a putut fi finalizat, din cauza unei întârzieri nejustificate a aprobarii solicitate Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, detinator al dosarului penal privitor la grupul anticomunist din Sagna, din care au facut parte învatatorul Vasile Ungureanu si preotul Iosif Simon.

Danut Dobos