Tasso din Savona – „Sfântul de la Răchiteni”

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Tasso din Savona – „Sfântul de la Răchiteni”, scrisă sub coordonarea dlui dr. Dănuț Doboș. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 14×20, are 127 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 20 lei.

Cu prilejul realizării, în anul 1999, a primei lucrări monografice dedicate localităţii Răchiteni, am fost surprins să descopăr o figură cu totul şi cu totul aparte în rândurile misionarilor franciscani italieni din Moldova – aceea a preotului Anton Francisc Tasso din Savona. Istoria Bisericii noastre locale este plină de personalităţi ilustre de misionari franciscani, intraţi de mult în conştiinţa istorică a catolicilor din Moldova, printre care s-au numărat prefecţii şi vizitatorii apostolici, preoţii cărturari şi mulţi alţii. Cu toţii s-au impus în conştiinţa contemporanilor ca preoţi plini de zel şi de harul lui Dumnezeu şi eroi ai credinţei catolice de-a lungul timpului, în mult zbuciumata istorie a Moldovei secolelor XV-XIX.

Despre un singur preot există însă mărturia faptului că a murit „în faimă de sfinţenie”, şi anume misionarul Francisc Anton Tasso din Savona, paroh de Răchiteni în perioada 1763-1765. Proiectul iniţiat de Preasfinţitul Petru Gherghel privind restaurarea catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Iaşi a readus în actualitate chestiunea unor săpături arheologice de anvergură în interiorul acesteia, precum şi speranţa descoperirii rămăşiţelor pământeşti ale părintelui Tasso, strămutate de la Răchiteni la Iaşi în anul 1813.

În august 2015, cu prilejul unei discuţii purtate la Răchiteni cu părintele paroh Marian Fechetă, în cadrul lansării monografiei Răchiteni. Şase veacuri de prezenţă catolică pe Valea Siretului, am propus pentru prima dată ideea aducerii la Răchiteni a osemintelor părintelui Tasso. Până la retragerea sa la pensie, în anul 2017, părintele Marian Fechetă a susţinut intens ideea readucerii la Răchiteni a osemintelor. La această propunere s-au asociat apoi preoţii Ieronim Iacob, Iosif Răchiteanu, Iosif Doboş, Marian Dascălu, originari din Răchiteni, membrii corpului didactic de la Şcoala Generală Răchiteni, dintre amintesc în mod deosebit pe prof. Cristiana Ghercă, precum şi alţi răchiteneni cu funcţii de răspundere la Primăria Răchiteni.

După preluarea păstoririi Parohiei Răchiteni, părintele paroh Inocenţiu Arcana a îmbrăţişat cu entuziasm acest proiect pe care astăzi îl vede încununat prin aducerea acasă a unei părţi din osemintele părintelui Tasso şi aşezarea acestora la loc de cinste în altarul instalat cu acest prilej în biserica „Sfântul Anton de Padova”.

Aş dori să evidenţiez în acest context meritul domnului primar al comunei Răchiteni, Petre Doboş, care a preluat, la începutul anului 2017, această idee şi pe care a susţinut-o pe parcursul acestui an, inclusiv prin depunerea unei cereri în acest sens la conducerea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. Totodată, se cuvine subliniat faptul că Primăria Răchiteni, cu aprobarea Consiliului Local, a fost principalul sponsor al lucrărilor de amenajare a altarului Tasso, precum şi al prezentei lucrări monografice.

Doresc să adresez alese mulţumiri părintelui paroh Inocenţiu Arcana, domnului primar Petre Doboş, consilierilor locali, preoţilor originari din Răchiteni – Mons. Ieronim Iacob, pr. Iosif Răchiteanu, pr. Marian Dascălu, doamnei profesor Cristina Ghercă, părintelui Alois Moraru, domnului Mihai Iacob şi doamnei Stela Cheptea, pentru implicarea în reuşita acestui proiect de suflet pentru catolicii din Răchiteni.

Recunoştinţă şi gratitudine de asemenea părintelui Mihai Budău şi Excelenţei Sale Iosif Păuleţ pentru aprobarea iniţială acordată demersurilor de readucere la Răchiteni a unei părţi din osemintele părintelui Francisc Anton Tasso.

Dănuţ Doboş