Comuna Erbiceni. Repere monografice

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Comuna Erbiceni. Repere monografice, scrisă de prof. Elena Ivan. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 14×20, are 197 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 20 lei.

În ultimii ani se poate nota un interes deosebit al cercetătorilor faţă de trecutul localităţilor din Moldova, interes care este evident dacă ţinem cont de numeroasele publicaţii, civile şi bisericeşti, care readuc în actualitate istoria satelor aşezate la est de Carpaţi. Reprezintă o datorie nobilă – şi, în acelaşi timp, o onoare, un motiv de mândrie – descoperirea şi publicarea informaţiilor privitoare la istoria localităţilor din Moldova. „Această istorie – afirmă autoarea în introducerea cărţii – trebuie cunoscută şi apoi transmisă, prin viu grai sau în scris, urmaşilor, pentru ca astfel să ştie ce au de preţuit”.

Orice demers istoric, deci şi lucrarea de faţă, ne invită la o întâlnire cu străbunii noştri, dar şi cu locurile în care aceştia şi-au desfăşurat activităţile fizice şi spirituale. Pentru a descoperi cât mai multe informaţii despre trecutul comunei Erbiceni, autoarea a cercetat diverse biblioteci şi arhive, fără să uite că multe lucruri inedite pot fi aflate de la oamenii în vârstă din satele comunei. Într-adevăr, istoria orală este mai bogată şi uneori mai exactă decât documentele care se găsesc în depozitele arhivelor. Cartea Comuna Erbiceni. Repere monografice se prezintă ca o aleasă lucrare ştiinţifică realizată prin împletirea celor două istorii: orală şi scrisă.

Parcurgând paginile acestei lucrări, cititorul va descoperi că localităţile comunei Erbiceni păstrează cu sfinţenie amintirea multor evenimente şi personalităţi care au contribuit la creşterea intelectuală şi spirituală a poporului român. Dacă este adevărat că „veşnicia s-a născut la sat”, la fel de adevărat este şi faptul că satul este izvorul progresului de la oraş. Numai întorcându-se la rădăcinile sale, omul de astăzi reuşeşte să-şi înţeleagă mai bine prezentul şi îşi poate făuri un viitor care să dăinuie. Tocmai acest principiu vrea să-l demonstreze lucrarea de faţă: fără cunoaşterea trecutului, nu există viitor. Oamenii de astăzi nu-şi pot înţelege existenţa fără să apeleze la viaţa străbunilor; la rândul lor, vor deveni străbuni pentru urmaşi. Se poate vorbi chiar despre un schimb de ştafetă: o generaţie o predă celei care îi urmează. O ştafetă nu înseamnă doar un spaţiu geografic, un sat, o comună, ci ea reprezintă suma vieţii şi activităţii oamenilor dintr-o localitate: obiceiuri, tradiţii, religii, credinţe etc.

Autoarea prezentei cercetări reuşeşte să găsească firul roşu al vieţii şi activităţii oamenilor de pe teritoriul comunei Erbiceni. Plecând de la prezentarea cadrului geografic, cercetătoarea Elena Ivan îşi continuă demersul ştiinţific oferind cititorilor importante informaţii despre evoluţia oamenilor de pe teritoriul comunei, începând chiar cu paleoliticul. Urmează, în al treilea capitol, un studiu meticulos asupra numelor satelor, dar şi al documentelor care atestă existenţa acestora.

De notat importanţa pe care autoarea lucrării o acordă celor mai importante instituţii ale satului (cap. VI): şcoala şi biserica. Aceste instituţii formează cei doi piloni pe care orice comunitate trebuie să-şi construiască puntea care să conducă spre un viitor mai bun. Dacă un pilon este şubred, atunci puntea nu poate rezista vicisitudinilor istoriei. În acest capitol se poate observa cum documentele istorice sunt completate de mărturiile bătrânilor care au trăit în vremurile vechi şi care speră ca lumea de astăzi să se aşeze pe făgaşul trasat de străbuni. Capitolul mai scoate în evidenţă buna convieţuire între catolici şi ortodocşi, unii îmbogăţindu-i pe ceilalţi într-un perfect raport de reciprocitate şi gratuitate.

Aşadar, lucrarea de faţă este o invitaţie la cunoaşterea trecutului oamenilor care au trăit şi vieţuiesc pe teritoriul comunei Erbiceni. Cititorul atent poate dobândi puterea de a merge pe calea strămoşilor, o cale care îl va conduce cu siguranţă la împlinirea intelectuală, dar şi la o stare de mulţumire sufletească.

pr. dr. Fabian Doboş