Formarea integrală a preotului

   Aceasta carte este un omagiu adus iubirii lui Dumnezeu. Un raspuns la iubirea sa ferma care continua sa trimita lucratori în secerisul sau. E necesar sa-i raspundem lui Dumnezeu, cautând sa formam cât mai bine pe acei tineri pe care el îi cheama la slujirea sa pentru binele oamenilor.

   Înca din timpul Conciliului al II-lea din Vatican, s-a simtit exigenta de a reînnoi si de a îmbunatati sistemele si programele de formare sacerdotala „în circumstantele actuale”. Tema formarii sacerdotale cuprinde aspecte foarte variate si complexe.

   Autorul lucreaza de ani întregi cu o echipa de pedagogi si formatori într-un proiect de sistematizare a experientei formative. Aceasta i-a dat posibilitatea de a aduna tot acel sistem si de a-l oferi ca o contributie ulterioara la un dialog deschis care sa îmbogateasca reflectia ecleziala asupra formarii sacerdotale.

   Paginile care urmeaza ofera o experienta de viata si sunt îndreptate catre aceia care trebuie sa realizeze la persoana întâi aceasta experienta vie ca responsabili ai unui seminar sau ai unui centru de formare. Aceasta carte prezinta îndeosebi reflectii si sugestii de natura practica si legate de experienta. Elementele doctrinale si teoretice care sunt reunite aici sunt legate de practica pedagogica.

   Punctul de vedere al acestei carti se situeaza, fundamental, în cultura occidentala. Vor fi elemente care ar putea sau ar trebui sa fie interpretate si adaptate la alte medii dupa criteriile unei necesare si corecte înculturari. Acelasi lucru este valabil relativ la cadrul institutional: este evident ca nu e acelasi lucru a forma preoti diecezani si a forma calugari care se pregatesc la preotie. Cu toate acestea, esentialul formarii sacerdotale este acelasi atât pentru preotii seculari cât si pentru cei regulari.

   Aspectele legate de formarea sacerdotala sunt multiple. De aceea, primul efort al acestei lucrari este dedicat reflectiei asupra identitatii si misiunii preotului. Cu aceasta perspectiva, sunt comentate câteva principii educative care pot fi întelese ca si coloane sau principii fundamentale ale formarii sacerdotale. Pe ele trebuie construit edificiul complex al pregatirii integrale a preotului, care poate fi subdivizat în patru sfere ale formarii: formarea spirituala, umana, intelectuala si pastorala. Însa toate acestea sunt pura utopie daca nu exista oameni care sa contribuie la realizarea acestui proiect. De fapt, lor le sunt adresate aceste pagini. În continuare, se vorbeste despre formator, despre figura sa si despre munca sa, deoarece pregatirea aspirantului se realizeaza obligatoriu într-un Centru de Formare, în interiorul unui spatiu determinat. Acest centru trebuie sa fie într-adevar un ambient formativ. În sfârsit, formarea unui preot este un proces lent si progresiv, care trece prin diferite momente si perioade. Este necesar sa adaptam întregul sistem educativ în functie de diferitele stadii ale formarii sacerdotale.

   Autorul este convins ca, daca se lucreaza cu entuziasm, folosind toate mijloacele posibile, se poate obtine mult. În sensul acesta, formatorii trebuie sa aiba idei clare si sa le aplice cu fermitate.

    Lectura cartii este utila atât pentru cei care sunt implicati acum în procesul de formare cât si pentru acei lucratori care trudesc deja în secerisul Domnului.

I. Rachiteanu