Libertatea religioasă pentru binele tuturor. Abordare teologică a provocărilor contemporane

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Libertatea religioasă pentru binele tuturor. Abordare teologică a provocărilor contemporane, scrisă de Comisia Teologică Internaţională și tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătrașcu. Cartea apare în colecția „Magisterium”, în formatul 14×20, are 90 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 10 lei.

Documentul Libertatea religioasă pentru binele tuturor. Abordare teologică a provocărilor contemporane, publicat în anul 2019, cu aprobarea Papei Francisc, a fost elaborat de o subcomisie a Comisiei Teologice Internaționale. Textul documentului reafirmă că libertatea religioasă, în dimensiunea sa individuală și comunitară, se află la baza tuturor celorlalte libertăți și promovează nu hegemonii sau privilegii, ci binele pentru toți.

Documentul pornește de la învățătura declarației conciliare Dignitatis humanae din 1965 și de la receptarea sa de către magisteriul bisericesc și de teologie după Conciliul al II-lea din Vatican. Apoi, sub forma unui cadru sintetic de principii, mai ales antropologice, ale înțelegerii creștine a libertății religioase, tratează despre libertatea religioasă a persoanei mai întâi în dimensiunea sa individuală și apoi în dimensiunea sa comunitară, subliniind între altele valoarea comunităților religioase drept corpuri intermediare în viața socială.

În continuare, documentul ia în considerație libertatea religioasă în raport cu statul și oferă anumite precizări referitoare la contradicțiile prezente în ideologia acelei concepții despre un stat neutral din punct de vedere religios, etic și valoric. În sfârșit, tratează despre contribuția libertății religioase la conviețuirea și pacea socială, pentru a pune în evidență apoi rolul central al libertății religioase în misiunea Bisericii, astăzi.

Intenția Comisiei a fost, mai întâi, să propună o aducere la zi a receptării declarației conciliare Dignitatis humanae, apoi să explice rațiunile unei juste integrări – antropologică și politică – dintre aspectul personal și cel comunitar al libertății religioase. Exigența acestei clarificări derivă din nevoia ca și doctrina socială a Bisericii să țină cont de evidențele istorice cele mai relevante ale noii experiențe globale.

Pr. dr. Ștefan Lupu