Prietenia cu Isus

   Rudolf Schackenburg, unul dintre cei mari exegeti ai secolului al XX-lea, a decis la batrânete sa scrie un mic volum în care a dorit sa cuprinda „numai iradierea lui Isus asupra trairii si asupra simtirii oamenilor”, gândindu-se, mai ales, la generatia tânara, „preocupata înca sa-si faca propria imagine despre Isus”.

   Întrebarea de la care a plecat autorul în scrierea acestei carti este urmatoarea: „Cum poate deveni figura lui Isus Cristos o imagine atragatoare, ba chiar fascinanta pentru tineretul nostru?”

   Pâna a raspunde la aceasta întrebare care framânta Biserica, mai cu seama în timpul prezent, autorul prezinta trei imagini ale lui Isus: cea a lui Isus revolutionarul, conform careia Isus a fost un rebel politic care dorea sa elibereze poporul sau de dominatia romana; apoi imaginea lui Isus esenianul, dupa care Isus ar fi avut contacte cu comunitatea de la Qumran, imagine care s-a impus mai ales în ultimele decenii; si, în sfârsit, imaginea lui Isus rastignitul care nu a înviat la o viata noua, imagine devenita curenta odata cu epoca Iluminismului.

   Dupa prezentarea acestor trei imagini false despre Isus, marele exeget prezinta imaginea fascinanta a lui Isus, prietenul nostru. Pentru a patrunde mai bine sensul acestei prietenii, autorul face o scurta incursiune în ceea ce înseamna darul prieteniei, numit de Schnackenburg „darul cel mai pretios pe care viata îl pune la dispozitie”. Vorbeste apoi despre „Înalta stima a prieteniei”, facând comparatie între prietenia la vechii greci si prietenia în Vechiul Testament. „Prietenia cu Isus” este analizata în contextul activitatilor Comunitatii Sfântul Egidiu, o comunitate dedicata asistentei sociale a celor saraci si marginalizati. Doar dupa ce face o incursiune în ceea ce a reprezentat prietenia în antichitate, în Vechiul si Noul Testament, autorul prezinta „Prietenia în viata zilnica”, în care spune ca „Isus nu a vorbit mult despre prietenie. Totusi, în parabolele sale, el schiteaza câteva scenarii ale unei convietuiri amicale a persoanelor, ca în parabola prietenului care cere sau a celui care asculta”. Si daca, scrie autorul, aceste parabole par sa prezinte o prietenie deranjanta, sa nu uitam de parabola oii ratacite sau cea a drahmei pierdute. Nu mai putin importanta este „Prietenia în persecutii si în suferinte”, mai ales daca aceasta este prietenia lui Isus, „care ne scapa de orice frica a mortii si din toate chinurile martiriului”. Însa, observa pe buna dreptate Rudolf Schnackenburg, „nu numai necazurile si persecutiile din exterior cer prietenia fidela cu Isus pâna la daruirea vietii, ci si bolile, suferintele si încercarile care apar în decursul vietii”. Si autorul argumenteaza necesitatea unei atare prietenii.

   Autorul nu se limiteaza însa la niste prezentari pur teoretice, ci vine si cu exemple, prezentând prietenia asa cum apare ea la Ioan si Paul. În acest context prezinta ca figuri de prieteni ai lui Isus pe Ioan Botezatorul, pe surorile si fratele din Betania, pe Petru, pe discipolul pe care îl iubea Isus, pe Maria Magdalena, dar si alte cercuri de prieteni prezente în comunitatile ioanee. Pornind de scrisorile sfântului Paul, este prezentata „Prietenia ca devenire una cu Cristos si în Cristos”.

   În continuare, Schackenburg îl prezinta pe Isus, modelul uman, care urmeaza a fi imitat, autorul punând accentul asupra saraciei, celibatului, daruirii de sine pentru slujire, dar si în gasirea si spunerea cuvintelor împotriva celor care nu înteleg si se opun iubirii si prieteniei. Însa, concluzioneaza autorul, Isus este mai mult decât un model uman, întrucât, oricâta comuniune avea cu discipolii sai, el „ramânea totusi si cel care actiona în puterea lui Dumnezeu”. În final, autorul face un „Apel la decizie”, argumentând, în patru puncte, prietenia cu Isus.

   Luând în consideratie „individualizarea” tot mai accentuata a omului contemporan, care se refugiaza în „eu”-l propriu si se multumeste a-si fi siesi prieten, recomandam aceasta carte tuturor, dar mai ales tinerilor, asa cum a fost si intentia lui Rudolf Schnackenburg, caci ea ne arata o cale pe care mergând putem sa întelegem, iar apoi si sa ajungem la prietenia lui Isus.

Petru Ciobanu