Sfântul şi demonul său. Viaţa sfântului Ioan Maria Vianney

   În anul Sfintei Preotii, Editura „Sapientia” vine sa ofere cititorilor o biografie a sfântului Ioan Maria Vianney, declarat de catre Papa Benedict al XVI-lea patron al tuturor preotilor. Cartea este scrisa de Wilhelm Hünermann, cunoscut deja pentru biografiile sfintilor Vincentiu de Paul, Alois Gonzaga si Pius al X-lea.

    Pastrând acelasi stil usor accesibil tuturor vârstelor, autorul prezinta viata lui Ioan Maria Vianney începând cu perioada copilariei tatalui sau, ajungând pâna la canonizarea lui de catre Papa Pius al XI-lea.

   Cartea este structurata în trei parti, prezentând diferitele etape din viata Parohului de Ars.

    În partea I – „Trepte spre lumina” – prezinta viata umilului taran din Dardilly, începând cu relatarea unui bine facut unui calator de catre bunicul sau, trecând apoi la nasterea si botezul lui Ioan Vianney, la primii pasi, la prima „predica”, la activitatile de zi cu zi ale micului taran, la primii pasi pe calea preotiei în casa parohului Balley, la chemarea la oaste si conditia de fugar, la studiile seminariale si hirotonirea lui Ioan Maria Vianney ca preot, si toate acestea pe fundalul tulburarilor aduse în Franta si Europa de Revolutia de la 1789 si de campaniile lui Napoleon.

    Partea a II-a – „Sfântul si demonul sau” – prezinta primii ani de activitate sacerdotala a lui Ioan Maria Vianney, mai întâi în functia de capelan la Ecully, iar apoi ca paroh de Ars. Este povestit de catre autor efortul preotului Vianney de a converti la Dumnezeu un întreg sat cufundat în mizerie si pacat, precum si lupta pe care parohul de Ars o are de dus cu Grapîn, numele pe care i l-a dat diavolului.

    În partea a II-a – „Între cer si iad” – autorul expune viata Parohului de Ars în perioada când satul în care era paroh se convertise si umbla pe caile Domnului. Pe lânga minunile înfaptuite de Vianney – pe care acesta sustine ca le datoreaza sfintei Filomena, „mica sfânta, dupa cum o numea el – sunt prezentate cele doua tentative de fuga din comunitate a sfântului Ioan Maria, rezerva acestuia în a crede în aparitia Preasfintei Fecioare la La Salette, în care, într-un târziu totusi crede, precum si recunostinta care îi vine din partea episcopului de Belley si chiar a împaratului Napoleon al III-lea. Dar ceea ce atrage cel mai mult atentia în aceasta parte este consacrarea întregului Ars Inimii Neprihanite a Mariei dupa ce Papa Pius al IX-lea proclamase dogma Neprihanitei Zamisliri. Edificator este capitolul în care sunt prezentate unele meditatii ale sfântului paroh de Ars cu privire la soarta sa, pe care o aseamana unei mingi care zboara între cer si iad. Partea a III-a, ca si întreaga carte, se încheie cu ultimele zile ale sfântului Ioan Maria Vianney, care culmineaza cu „sfârsitul jocului”, adica cu moartea sfântului.

   Exemplu de urmat pentru orice preot, dar si pentru orice crestin, pentru orice om, sfântul Ioan Maria Vianney ne este prezentat în aceasta carte ca un om, ca un crestin, ca un preot pentru care tot ce conteaza este Dumnezeu si mântuirea sufletelor. Recomandam aceasta carte nu doar celor interesati de vietile pline de învataminte ale sfintilor, ci si tuturor acelora care vor sa aiba o viata autentica de credinta.

Petru Ciobanu