A crede. Invitaţie la credinţa catolică pentru femeile şi bărbaţii secolului al XXI-lea

   Editura „Sapientia” anunta aparitia cartii A crede. Invitatie la credinta catolica pentru femeile si barbatii secolului al XXI-lea, scrisa de Bernard Sesboüé. Cartea apare în colectia „Studii teologice”, în formatul 17x24, are 502 pagini si poate fi procurata de la orice librarie catolica din tara la pretul de 35 lei.

   În perioada ce a urmat Conciliului al II-lea din Vatican, expunerile crestine s-au înmultit din abundenta. Lucrarile care revizuiau Crezul în lumina dezbaterilor conciliare se adresau unui public scaldat înca de o cultura puternic crestinata.

    În zorii secolului al XXI-lea, atunci când cultura înconjuratoare si-a pierdut mult din referintele iudeo-crestine, o expunere a credintei crestine nu se poate multumi sa aduca la gusturile zilei formularile credintei fara ca mai întâi sa puna în discutie principalele afirmatii. Acestei sarcini i s-a dedicat Bernard Sesboüé, în lucrarea „A crede. Invitatie la credinta catolica pentru femeile si barbatii secolului al XXI-lea”, aparuta la Editura „Sapientia”, prin efortul traducerii, din limba franceza, realizat de parintele Stefan Lupu si parintele Iosif Martin. Fara simplificari, dar cu un limbaj înteles de catre toti, autorul înfrunta toate întrebarile, toate obiectiile si toate acuzatiile unei societati secularizate, prada dubiului si suspiciunii, pentru ca, mai apoi, sa dezvolte într-un stil fluid si fin o expunere densa, coerenta si organica a credintei catolice primite de la apostoli. Înca de pe coperta suntem cu totii, barbati si femei ai secolului al XXI-lea, invitati la a crede, prin gestul simbolic al deschiderii Portii sfinte de catre în curând fericitul Ioan Paul al II-lea în anul de gratie 2000, un gest prin care papa ne îndeamna ca în noul secol si mileniu sa credem în Dumnezeu.

    Cartea se deschide printr-un motto, reprezentat de pericopa extrasa din Evanghelia dupa sfântul Matei: „Tu esti cel care trebuie sa vina, sau trebuie sa asteptam un altul?” (Mt 11,3). Raspunsul lui Isus la aceasta întrebare, „Mergeti si spuneti-i lui Ioan ceea ce auziti si vedeti: orbii vad, schiopii umbla, leprosii sunt curatati si surzii aud, mortii învie, iar saracilor li se aduce vestea cea buna. Si fericit cel care nu se scandalizeaza de mine” (Mt 11,4-6), reprezenta, dar mai si reprezinta, un îndemn la a crede în el, un îndemn pentru ucenicii lui Ioan, dar si pentru noi, ucenicii lui, care am pasit cu zece ani în urma pragul secolului al XXI-lea.

    Cartea este structurata în patru parti si douazeci si patru de capitole, iar textul Crezului este firul conductor al acestor capitole. Astfel, itinerarul propus are patru etape: mai întâi se clarifica în ce consta actul de credinta si sunt clarificate dificultatile întâmpinate de oameni în angajarea în punctele-cheie ale credintei crestine; celelalte trei parti urmeaza ordinea celor trei articole ale Crezului.

    Prima parte, „Eu cred”, este consacrata oferirii unui raspuns la întrebarile: „Ce este omul? Cine sunt eu?” (capitolul I), „Ce înseamna a crede?” (capitolul al II-lea), „Ce fel de limbaj pentru realitatile credintei?” (capitolul al III-lea).

    Partea a II-a, „Cred în Dumnezeu Tatal”, abordeaza primul articol al crezului si se patrunde în obiectul credintei, propus ca o veste buna pentru om; în acest scop, autorul se opreste asupra urmatoarelor aspecte: „Dumnezeu si imaginile sale în timpul nostru” (IV), „Un Dumnezeu Tata” (V), „Dumnezeu care a facut cerul si pamântul” (VI), „Un Dumnezeu care se reveleaza si dialogheaza” (VII). În capitolul al VIII-lea, „Atunci, de ce raul?”, sunt detaliate diferitele forme ale raului. În capitolul al IX-lea, „De la excesul raului la excesul iubirii. Originea raului”, este propusa crucea lui Cristos ca o forma de eliberare de rau.

    Partea a III-a, „Si în Isus Cristos, fiul sau unic”, continua parcursul Simbolului Apostolilor. Conform ordinii expunerii Crezului, autorul propune, mai întâi, în capitolul al X-lea, „Isus din Nazaret, înaintea istoriei” istoria lui Isus, pentru a permite credinciosilor si celor care îsi pun problema credintei sa se orienteze si sa gaseasca puncte de referinta clarificatoare în itinerariul pamântesc al lui Isus. Capitolul al XI-lea, „De la istoria lui Isus la credinta în Cristos”, face trecerea de la punctul de vedere al istoriei la cel al credintei, aratând ce fel de pedagogie a folosit Isus cu ucenicii sai. Capitolul al XII-lea, „Patimirea si crucea lui Isus”, abordeaza momentul crucial al existentei lui Cristos: patima, moartea si învierea lui. Capitolul al XIII-lea, „Sacrificiul crucii”, arata în ce fel pot fi acceptate anumite interpretari sacrificale ale mortii lui Isus pe cruce si cum ne mântuieste Cristos prin acest sacrificiu. În capitolul al XIV-lea, „Învierea lui Isus”, autorul se opreste asupra „inimii” credintei crestine si a crezului, asupra învierii, care ridica cele mai mari dificultati de întelegere. La lumina acestor explicatii, va fi reluata problema conceperii feciorelnice în capitolul al XV-lea, „E posibil ca Isus sa se fi nascut dintr-o fecioara?”. În capitolul al XVI-lea, „A-l marturisi pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu”, este urmarita miscarea de reflectie si de aprofundare care are loc în constiinta ucenicilor si îi determina sa se întoarca asupra persoanei si asupra identitatii lui Isus, situând-o alaturi de Dumnezeu însusi si atribuindu-i un anumit numar de titluri propriu-zis divine. Partea a treia se încheie cu un capitol dedicat parcursului cristologic din timpurile moderne si autorul întrebându-se daca „Se poate vorbi astazi despre Isus, Fiul lui Dumnezeu?”

    Partea a patra, „Si în Duhul Sfânt care traieste în Biserica”, este o tratare a ultimului articol al crezului, care vorbeste despre Duhul Sfânt si Biserica, tinându-se cont si de legatura dintre cele doua realitati. Capitolul al XVIII-lea, „Cine este Duhul Sfânt?”, se opreste asupra misterioasei persoane a Duhului însusi, care completeaza Revelatia Sfintei Treimi. Capitolul al XIX-lea, „Trei persoane în Dumnezeu?”, explica paradoxul unui Dumnezeu în trei persoane, care nu contrazice monoteismul, ci îi dezvaluie profunzimea si calauzeste crezul crestinilor înca de la început. Capitolul al XX-lea, „Biserica si bisericile”, descrie misiunea Bisericii, care este fondata pe sfintenia lui Dumnezeu, este administratoarea darurilor sale, dar care, fiind încredintata oamenilor, care sunt pacatosi, este pusa la îndoiala, pentru ca în, capitolul al XXI-lea, „Biserica institutie”, sa fie afirmat caracterul de mister al Bisericii care trebuie recunoscut ca atare. În ultimele trei capitole sunt analizate sacramentele, problema mântuirii celor care nu fac parte din Biserica, precum si sfârsitul veacurilor, învierea finala si dincolo de ea.

    La sfârsitul cartii, este inserat un lexic de termeni filozofici si teologici folositi în aceasta lucrare, întelegerea carora poate sa prezinte dificultati pentru cititor, termeni precum „adoptionism”, „analogie”, „concordism” etc.

   Teolog eminent, Bernard Sesboüé ne ofera o lucrare de referinta, indispensabila atât pentru necredinciosii care doresc sa fie în cunostinta de cauza cu credinta catolica, cât si pentru credinciosii care voiesc sa progreseze în întelegerea credintei lor pentru a o trai mai bine.

Cosmin Cimpoesu 

    Bernard Sesboüé, A crede. Invitatie la credinta catolica pentru femeile si barbatii secolului al XXI-lea, Iasi 2011, 502 p., 17x24, ISBN 978-606-578-011-8, 35 lei.