Mizericordia. Un concept fundamental al evangheliei – o cheie a vieții creștine

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Mizericordia. Un concept fundamental al evangheliei – o cheie a vieții creștine scrisă de cardinalul Walter Kasper şi tradusă în limba română de pr. Lucian Farcaș. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, formatul 14x20 cm, are 324 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 30 lei.

Durerea și suferința au fost experiențe universale ale omului încă de la începutul său. Toate religiile s-au întrebat, într-un fel sau altul, de unde vine suferința, de ce există și care este rostul ei. Acest lucru nu este mai puțin valabil astăzi. Secolul al XX-lea a fost martorul celor două războaie mondiale, al regimurilor totalitare, al genocidului. Secolul al XXI-lea se află încă sub semnul nedreptății și al persecuției. În acest sens, este dificil pentru mulți oameni să vorbească despre un Dumnezeu atotputernic, dar în același timp plin de mizericordie și dreptate.

În cartea apărută recent la Editura Sapientia, Mizericordia. Un concept fundamental al evangheliei – o cheie a vieții creștine, Cardinalul Walter Kasper examinează milostivirea lui Dumnezeu, ținând cont de aceste întrebări. Dezamăgit că o astfel de temă, privind la experiențele teribile pe care le trăiește astăzi omenirea, este neglijată, uneori în mod reproșabil, autorul declară că milostivirea este mai necesară astăzi ca niciodată și consideră că empatia și compasiunea sunt punctul de pornire pentru construirea unei culturi a milostivirii.

În primul capitol al cărţii, autorul arată că mesajul creștin despre un Dumnezeu milostiv este unul specific biblic. De aceea, teologia este interesată să facă legătura cu experiențele umane generale și interpretarea lor filosofică pentru a expune mesajul Bibliei despre milostivire. În al doilea capitol, autorul analizează modul în care a fost înțeleasă milostivirea în filozofie și în cadrul celorlalte religii, de-a lungul timpului. Punctul comun de legătură cu celelalte religii este considerată regula de aur (celorlalți trebuie să le faci ceea ce tu însuți aștepți și dorești de la celălalt într-o anumită situație).

Al treilea capitol cuprinde „Mesajul Vechiului Testament” cu privire la milostivire. De fapt, mizericordia în vechea alianță se află în strânsă legătură cu formele de revelație a lui Dumnezeu. Apogeul revelației veterotestamentare despre mizericordie se găsește la profetul Osea. Deși poporul încalcă alianța și chiar este asemănat cu o „prostituată rău famată” iar Dumnezeu are toate motivele pentru a rupe legătura cu poporul său, înlăuntrul lui Dumnezeu „mizericordia învinge dreptatea”. Dar acesta nu este doar un mesaj spiritual, ci unul existențial: opțiunea lui Dumnezeu este pentru viață și pentru săraci.

Isus este cel care l-a revelat pe Tatăl, mai ales iubirea sa milostivă. Și nu doar că a revelat, dar a fost el însuși milostiv față de cei mai disprețuiți. Al patrulea capitol sintetizează „Mesajul lui Isus despre milostivirea lui Dumnezeu”, subliniind mai ales fidelitatea lui Isus față de predicarea sa: cuvântul despre mizericordie vestit de el era într-adevăr trăit, iar Evangheliile sunt pline de astfel de exemple. Unul din modurile în care Isus a surprins mizericordia Tatălui sunt parabolele. Totuși, milostivirea lui Dumnezeu a fost revelată definitiv pe cruce pentru ca noi care am meritat judecata și moartea, în mod nemeritat să trăim din nou și să reînviem.

În capitolul dedicat considerațiilor sistematice, Walter Kasper ajunge la concluzia că o ontologie a iubirii, încurajată de teologul Yves Congar, ca formă de gândire comunională, relațională, dezvoltată de teologie în învățătura despre Trinitate ar putea considera milostivirea ca atribut fundamental al lui Dumnezeu. Revelarea mizericordiei lui Dumnezeu își are locul concret în Isus Cristos, cinstirea Inimii lui Isus fiind considerată drept „expresie deosebită a credinței în iubirea și milostivirea lui Dumnezeu”. Învățătura despre milostivirea lui Dumnezeu nu este una pur teoretică; scopul său este acela de a ne angaja într-un drum de milostivire: a trăi milostivirea lui Dumnezeu și a deveni asemenea lui. În capitolele al șaselea și al șaptelea, cardinalul Walter Kasper identifică consecințele pozitive ale mizericordiei pentru viața creștinului și pentru practica pastorală a Bisericii.

Întâlnirea creștinului cu privirea milostivă a Tatălui transformă sistemul de valori, prioritățile, atitudinea și ne angajează în iubire, mai ales în iubirea față de dușmani, iertare, fapte de milostenie și întâlnirea lui Cristos în cei săraci. Și Biserica trăiește aceeași transformare, devenind din ce în ce mai mult sacrament al iubirii și al milostivirii. Ea trebuie să-și asume misiunea de vestitoare a milostivirii lui Dumnezeu, mai ales în sacramentul Reconcilierii. Vestirea nu este însă suficientă, mesajul de milostivire al Bisericii trebuie să transpară din acțiunile ei, ferindu-se să transforme milostivirea lui Dumnezeu într-un „har ieftin” (Dietrich Bonhoeffer). Biserica și creștinii sunt invitați să construiască o cultură a mizericordiei. Capitolul al optulea este construit în contextul întâlnirii culturii şi a politicii cu milostivirea lui Dumnezeu. Autorul amintește importanța doctrinei sociale a Bisericii, dezvoltată foarte mult începând cu pontificatul papei Leon al XIII-lea (1878-1903).

Ultimul capitol o prezintă pe Maria ca „imagine reflexă a mizericordiei divine și o imagine primordială a milostivirii umane și creștine”. În Evanghelii, în scena bunei-vestiri, când se recunoaște ca slujitoare umilă a Domnului, dar mai ales în scena tăcută de sub crucea Fiului, Maria participă la revărsarea deplină a milostivirii lui Dumnezeu prin răscumpărarea înfăptuită de Cristos. Devoțiunea specială a creștinilor față de Maria și încrederea că ea poate mijloci pentru ei a făcut ca ea să fie numită pe drept Mater misericordiae, Maica milei și să fie reprezentată ca atare în iconografie de-a lungul timpului. Conciliul al II-lea din Vatican, preluând afirmația sfântului Ambroziu, a numit-o pe Maria typos (model) al celor răscumpărați, răscumpărată însă încă din prima clipă a existenței sale, fiind o creatură care a beneficiat într-un mod minunat de milostivirea lui Dumnezeu.

Această carte, publicată pentru prima dată în 2012, apare în limba română într-un moment special: Anul Milostivirii. De altfel, însuși papa Francisc a fost influențat pozitiv de această carte și a spus despre ea că i-a făcut „mult, mult bine”. De aceea, noi o recomandăm cu căldură tuturor celor care doresc să aprofundeze propria chemare de a fi milostivi, clerici, persoane consacrate sau laici.

David Eduard Cristian

Cardinal Walter Kasper, Mizericordia. Un concept fundamental al evangheliei – o cheie a vieții creștine, Iași 2015, 14x20, 324 p., ISBN 978-606-578-231-0, 30 lei.