Introducere în Doctrina socială a Bisericii

   În traducerea parintelui profesor dr. Mihai Patrascu; aceasta carte este un instrument de lucru si de studiu foarte necesar pentru viitorii preoti si pentru lucratorii pastorali. Autorul este parintele iezuit Bartolomeo Sorge, un specialist în doctrina sociala a Bisericii, fost director al prestigioasei publicatii La Civiltà cattolica (între anii 1973-1985). De la 1 ianuarie 1999 este director al revistei Aggiornamenti sociali. Este preot din anul 1958 si a desfa?urat o intensa activitate publicistica. 

    Prezenta carte este actualizarea si largirea continutului unui volum precedent, Pentru o civilizatie a iubirii, si prezinta într-o maniera sistematica magisteriul Bisericii cu privire la chestiunile sociale cele mai stringente: globalizarea, razboiul si terorismul, manipularea genetica, pedeapsa cu moartea, raportul dintre etica si cercetarea stiintifica, Islamul, Uniunea Europeana si raportul ei cu Biserica.

    Structurat în patru parti, volumul exprima bine ideea unui curs care trebuie studiat, dar si a unui parcurs care trebuie facut.

   Prima parte, „Discursul social al Bisericii”, prezinta în mod sistematic si în ordine cronologica, în patru perioade, doctrina sociala, prin explicarea unor enciclice si documente date ca reactie la probleme de ordin social. Începutul discursului social al Bisericii este enciclica papei Leon al XIII-lea, „Rerum Novarum” (1891), axata pe problema muncitoreasca. Ca urmare a crizei în care intrase capitalismul si a doctrinei marxiste radical opuse Bisericii, papa Pius al XI-lea scrie enciclica „Quadragesimo anno” (1931), în care propune gasirea unei a treia cai, care sa traduca principiile religioase si etice ale magisteriului social într-o forma de organizare crestina a societatii. A treia faza a discursului social al Bisericii este determinata de confluenta a trei motive diferite, legate între ele: criza ideologiilor, procesele de mondializare, rezultatele doctrinare si pastorale ale Conciliului al II-lea din Vatican. Acestea sunt dezbatute în enciclicele „Mater et magistra” (1961) si „Pacem in terris” (1963) ale lui Ioan al XXIII-lea, dar si în enciclica „Populorum Progressio” (1967) si scrisoarea apostolica „Octogesima adveniens” (1971) ale papei Paul al VI-lea. O data cu pontificatul papei Ioan Paul al II-lea începe o alta etapa, în care marea problema sociala este mentinerea pacii si calitatea vietii.

   În partea a doua, „Propunerea sociala a Bisericii”, autorul explica faptul ca învataturile sociale ale Bisericii nu furnizeaza direct o solutie tehnica la problemele grave care ne chinuiesc, ci ofera un fundament moral care poate fi împartasit de toti oamenii de bunavointa si pe care se poate construi noul proiect al unei ordini sociale mai umane si mai fraterne.

    Partea a treia, „Prezenta sociala a Bisericii”, este un îndemn la angajare sociala. Chiar daca Biserica nu are de propus un model tehnic de societate, asta n-o împiedica sa formuleze o propunere sociala si sa vrea ca toti crestinii si oamenii de bunavointa s-o ia în considerare si s-o puna în practica prin programe îndraznete. De aceea, le revine si credinciosilor laici datoria sa realizeze trecerea de la propunere la actiune prin asumarea responsabilitatilor sociale, deoarece laicii transforma în fapta învatatura sociala a Bisericii, participând la misiunea pamânteasca a acesteia.

    Partea a patra, „Dezbateri de actualitate”, prezinta probleme cu care se confrunta astazi Biserica, fiind analizate globalizarea, riscul unui razboi, biotehnologiile, pedeapsa cu moartea, relatiile interreligioase, precum si punerea în practica a deciziilor Conciliului al II-lea din Vatican în zilele noastre.

    În textul de fata se poate vedea apoi importanta valorilor morale, fondate pe legea naturala scrisa în constiinta fiecarei fiinte umane; de aceea, fiecare constiinta umana este obligata sa cunoasca si sa respecte aceasta lege. Omenirea de astazi cere mai multa dreptate în fata fenomenului globalizarii; ea percepe preocuparea vie pentru ecologie si pentru gestionarea corecta a problemelor publice; acorda atentie necesitatii de a salva constiinta nationala, fara a pierde totusi din vedere calea dreptatii si constiinta unitatii familiei umane. Lumea muncii, modificata profund de cuceririle tehnologice moderne, cunoaste nivele extraordinare de calitate, însa trebuie sa înregistreze si forme inedite de instabilitate, exploatare si chiar de sclavie, în cadrul acelorasi societati asa-zise prospere. În diferite zone ale planetei continua sa creasca nivelul bunastarii, dar creste amenintator numarul noilor saraci si se extinde, în regiuni diverse, diferenta dintre tarile mai putin dezvoltate si tarile bogate. Piata libera - proces economic cu aspecte pozitive - îsi arata totusi limitele sale. Pe de alta parte, iubirea preferentiala fata de cei saraci reprezinta o alegere fundamentala a Bisericii, care o propune tuturor oamenilor de bunavointa.

    Cartea este scrisa într-o maniera simplificata, adresându-se mai mult celor care doresc sa fie initiati decât celor care deja sunt introdusi în tematica. De asemenea, constituie si un adevarat material ajutator pentru angajarea sociala si politica. Bogatia documentara a acestui volum ne introduce în lumea contemporana, asa cum este ea, dar „citita” cu ochii Bisericii, ochi care se apleaca cu iubire asupra nevoilor si sperantelor fiecarui om.

Andrei Dumitrescu & Cosmin Cimpoesu