Biblia Prieteniei. 2. Texte din Nebiim/Profeţi comentate de evrei şi creştini
- Cod produs: SAP1975
- Disponibilitate: În stoc
40,00 Lei
Categorii:
- Colectia - Studii biblice,
- Noutati
La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Biblia Prieteniei. 2. Texte din Nebiim/Profeţi comentate de evrei şi creştini, scrisă de Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini, coord., și tradusă în limba română de pr. Cristian Bulai şi Andrei Adam-Motyka. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 17×24, are 284 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.
Primul volum al Bibliei prieteniei s-a bucurat de o primire din partea cititorilor care ne-a uimit. Îmbinarea Cuvântului lui Dumnezeu şi a prieteniei dintre evrei şi creştini a interesat şi intrigat pe mulţi. A fost, de asemenea, apreciată decizia de a folosi nu doar contribuţiile unor biblişti experţi, ci şi a unor istorici, filosofi, psihologi şi literaţi, lăsându-le autorilor libertatea de a-şi alege propria metodă interpretativă. În fine, abordarea nu excesiv de specializată a atras şi interesul persoanelor care nu sunt prea familiarizate cu textele biblice.
Avem acum plăcerea de a prezenta cel de-al doilea volum, care se referă la Nebiím (care în ebraică înseamnă „profeţi”), adică acel set de cărţi care în canonul ebraic conţine scrierile istorice şi profetice. Cele cinci cărţi ale lui Moise – Tora, sau Pentateuh – sunt urmate, conform tradiţiei iudaice, de cărţile lui Yehoshua/Iósue, Shofetim/Judecători, Shemuel/Samuél, Melakhim/Regi, Yeshayahu/Isaía, Yirmeyahu/Ieremía, Yeḥezeqel/Ezechiél şi cei Doisprezece Profeţi „mici”: Hoshea/Oséa, Yoel/Ioél, Ámos, Ovadyah/Abdía, Yonah/Ióna, Mikhah/Mihéia, Naḥum/Nahúm, Ḥavaqquq/Habacúc, Şefanyah/Sofonía, Ḥaggai/Aggéu, Yekharyah/Zaharía şi Malakhi/Malahía.
Cititorul avizat îşi va da seama că, atunci când vorbim despre corpul literar denumit Nebiím, am specificat că acestea sunt „scrieri istorice şi profetice”. Această împărţire face ca Biblia ebraică să fie tripartită; cea a creştinilor, în ceea ce priveşte Vechiul Testament, este cvadripartită. Împărţirea datează de la comunităţile iudaice de limbă greacă ce trăiau în Alexandria, Egipt. Acestea şi-au organizat canonul biblic ca fiind corpul literar care conţinea elementele distinctive ale oricărui alt popor: legislaţia, istoria, înţelepciunea, oracolele. Această organizare, care a servit la sublinierea importanţei legislative, istorice şi etice a lui Israel, a fost adoptată ulterior de creştinism, nu doar pentru că s-a răspândit printre neamurile vorbitoare de limbă greacă, ci mai ales pentru că le-a permis creştinilor să-i vadă pe profeţi ca împlinirea revelaţiei în Cristos, iar istoria Israelului ca fiind primul act al unei istorii mai ample ce se continuă în Biserică şi se va împlini odată cu revenirea glorioasă a lui Mesia. Iată de ce în canonul creştin (fără a intra în prea multe detalii şi fără a anticipa ceea ce va fi explicat într-una din prezentările introductive) setul de cărţi cuprins în Nebiím va fi împărţit în două părţi: cărţile „istorice” şi cărţile „profetice”, astfel încât ultima profeţie a celui din urmă profet din canon, Malakhi/Malahía – în care Dumnezeu promite că „îl va trimite pe mesagerul său: el va îndrepta calea…” (Mal 3,1) –, îşi găseşte împlinirea în mesagerul lui Yeshua/Isus, [Ioan] Botezătorul (cf. Mc 1,2: „Iată, eu îl trimit pe mesagerul meu”).
Ca reacţie la această situaţie, iudaismul s-a concentrat din ce în ce mai mult pe Tora scrisă (pe care creştinismul o declarase împlinită sau depăşită) şi pe Tora orală – Mişna, Talmudul, Cabala –, plasând împlinirea promisiunilor profetice în viitor.
Despărţirea cărţilor „istorice” de cele „profetice” a avut urmări în ambele tabere: creştinismul a revendicat caracterul istoric al acestor texte, menţinând pe acelaşi plan istoricitatea şi adevărul inspiraţiei; iudaismul, sau cel puţin o mare parte a acestuia, a căutat în acele locuri şi în acele evenimente – aşa cum erau ele relatate – fundamentul religios, cultural şi politic al propriei existenţe.
Din fericire, exegeza biblică, ajutată şi de istoriografie şi hermeneutică, a contribuit la o abordare mai echilibrată şi mai respectuoasă a naturii acestor texte.
Cel de-al doilea volum al Bibliei prieteniei, la fel ca şi primul, doreşte să contribuie la realizarea acestui deziderat, iar acest lucru va fi posibil şi datorită autoarelor şi autorilor care au colaborat – cărora le mulţumim călduros – şi cititorilor care vor oferi încă o dată atenţia, timpul, inteligenţa şi inima lor Cuvântului profeţilor.
Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini
| Default | |
| An apariție | 2025 |
| Autor | Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini, coord. |
| Colecția | Studii biblice |
| Editura | Editura Sapientia |
| ISBN | 978-606-578-600-4 |
| Număr pagini | 283 |
| Titlu | Biblia Prieteniei. 2. Texte din Nebiim/Profeţi comentate de evrei şi creştini |
-370x370.png "Moștenirea Conciliului de la Niceea : istorie, teologie și filosofie")